Istoric

Istorie Decembrie 10, 2014

Satul Scobinţi se află la 2 km sud de oraşul Hârlău, pe partea dreaptă a şoselei Botoşani - Iaşi şi începe imediat după trecere râului Bahlui - Podul lui Contaş - cuprinzând cu o centură toată partea nord-vestică a pitorescului Deal a lui Vodă, declarat şi monument al naturii, se urcă apoi pe un teren frământat cu apă freatică la suprafaţă, pe toată partea de Est a dealului Basaraba.

Numirea satului nu se cunoaşte. Exista însă sub domnia marelui domn al Moldovei Ştefan cel Mare, care avea pe partea de Est al dealului lui Vodă o curte domnească şi vie. Este sat străvechi, dovedind aceasta însăşi construcţia sa cu foarte multe drumuri curbe şi uliţe întortocheate.

Locuitorii satului Scobinţi sunt colonişti aduşi de peste tot, cu foarte puţine familii autohtone. În anul 1859 număra 155 familii cu 705 suflete. Ocupaţia locuitorilor a fost din timpuri străvechi agricultura Cu ramurile ei principale: pomicultura şi viticultura care sunt renumite până astăzi.

În satul Scobinţi, Mănăstirea Neamţ avea un Schit metoc numit Schitul Dealul lui Vodă, şi în 1740 este amintit monahul Sofronie ca ctitor (Doc. C. Niulescu). Din acest schit astăzi există numai temelia bisericii sub forma de navă împrejurul căruia se află cimitirul parohial.

Aproape de acest schit, spre nord 100 m, în anul 1850, Mihail Cantacuzino Paşcanu a zidit din piatră şi cărămidă actuala biserică acoperită iniţial cu şindrilă iar din 1935 cu tablă pusă de enoriaşi. Data construcţiei este înscrisă spre apus, deasupra uşii de intrare cu Pisania în chirilică: "Leat 1850, 1 iunie Mihail Cantacuzino" Hramul bisericii fiind "Duminica Tuturor Sfinţilor".

Ctitorul Mihail Cantacuzino Paşcanu face parte din marea familie a Cantacuzinilor despre care a scris marele istoric Nicolae Iorga.

Forma bisericii este în exterior şi în interior sub formă de cruce, cu altarul semicircular, cu cornişe şi cu ferestre dreptunghiulare fără ornamentaţie şi fără turlă.

Cele două clopote sunt fixate în portalul de intrare în curtea Sfintei Biserici care este zidit din piatră masivă. Primul clopot are dimensiunea de 57-47 cm. Pe el se afla turnat în relief chipul Maicii Domnului şi de jur împrejur, tot în relief un model de cusătură naţională. Al doilea clopot este ornat de jur împrejur eu frunze de stejar, iar pe cele 4 torţi de susţinere şi fixare sunt turnate în relief figurile celor 4 Evanghelişti.

Biserica în interior era nepictată şi fără boltă, cu un policandru din 1850 şi cu catapeteasma pictată în ulei stil Tătărăscu. Ulterior pridvorul a suferit o modificare iar în 1958 sa făcut un cafas de 4/8 m din leme cu grilaj de fier. 

În curtea SF. Biserici se află o troiţă pentru eroii ţării ridicată în anul 1942. Atât curtea cât şi cimitirul sunt un singur trup de teren despărţită printr-un gard viu de jur împrejur, terenul este împrejmuit de un zid de piatră, iar la intrare cu gard şi porţi de fier.

În 1963 s-a ridicat o casă parohială iar in  1966 s-au făcut reparaţii capitale la interiorul şi exteriorul bisericii.

În anul 1986 s-a înlocuit lemnăria catapetesmei şi s-au făcut alte străni sculptate în stejar.

Din 1990 parohia Scobinţi este păstorită de Pr. Argatu Vasile, în timpul căruia s-a ridicat o casă de prăznuire dotată cu mese, dulapuri şi veselă pentru 100 persoane.

În 1991 s-a schimbat acoperişul bisericii cu tablă zincată, iar în 1992 s-a schimbat tencuiala exterioară, fiind tencuită în praf de piatră şi ciment alb. 

În anul 1994 s-au făcut reparaţii capitale la gardul bisericii şi la cel al casei parohiale iar 1996 s-a zidit în curtea bisericii o troiţă făcută în praf de piatră şi ciment alb.

La casa parohială în anul 1998 s-a schimbat acoperişul şi centrala termică iar în 2001 s-a făcut gard de scândură  si s-a schimbat tencuiala cu praf de marmură şi ciment alb .De asemenea s-au construit diverse anexe. 

În 2005 s-a tras apă curentă în curtea bisericii şi a casei parohiale

În 2006 s-au făcut 2 iconostase sculptate în lemn de cireş şi s-a adus 2 icoane de argint cu Învierea Domnului şi Maica Domnului cu pruncul în braţe din Grecia. 

În 2007 s-a pregătit tencuiala pentru pictură şi s-a schimbat instalaţia electrică. De asemeni s-a făcut uşă de ieşire la altar şi scările aferente.

Între 2008-2010 s-au efectuat următoarele lucrări:

-s-a pictat biserica in tehnica fresco de catre pictorita Pascal Maria (fica a satului)  şi s-a construit lumânarar in curtea bisericii.

-s-a tras curent trifazic şi s-a pus incălzire centrală la biserică.

-s-a pardosit interiorul bisericii şi pridvorul cu marmura de Ruşchiţa, iar în Sfântul Altar s-a pus parchet şi s-a zidit o nouă Sfântă Masă imbrăcată în marmură.

-s-au construit scări în faţa bisericii şi s-au pavat cu marmură (mozaic veneţian).

-s-a zidit gard nou cu poartă din fier forjat, apoi s-au efectuat reparaţii capitale la clopotniţă.

-s-au pavat şanţurile cu plăci de ciment peste care s-a făcut parcare.

-s-au turnat noi trotuare în jurul bisericii şi prin cimitir .

-s-a construit un agheazmatar cu suprafaţa de 64m2.

În tot acest timp biserica a fost înzestrată cu noi odoare bisericeşti (Sfinte Vase, Sfinte Evanghelii, Sfinte cununii, Sfântul Chivot, trei policandre, candele, sfeşnice şi veşminte preoţeşti).

Toate acestea au fost făcute cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu sprijinul credincioşilor.

În 22 aug. 2010 s-a resfințit Sfântul Locaș de către Ps. Calinic Botoșaneanul ocazie cu care s-a adăugat un al 3-lea hram cel al ”Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil”.